Poveste de succes – Raport final Contract subsidiar Agro Cosm Fan 2

Agro Cosm Fan a luat ființa în 2005, odata cu decizia familiei Moldovan, deținatoarea brandului Moldovan Carmangerie, de a investi în ferma de vaci de la Mociu, județul Cluj. Activitatea de bază este creșterea vacilor, mai ales a celor de lapte. În 2016-2017, ferma a trecut printr-un proces de modernizare, în prezent ferma de la Mociu având peste 270 de capete de bovine din rasele: Bălțată Românească, Charolaise, Alb-Albastru Belgian, Limousine și Angus, care cresc într-un mediu sănătos, echilibrat și natural.În 2019, Ștefan Moldovan, unul dintre cei doi fondatori ai companiei Moldovan Carmangerie, și-a dorit să fructifice mai bine potențialul fermei de la Mociu și, totodată, să ofere micilor producători șansa de a valorifica mai eficient laptele.

Ca urmare, împreună cu alți cinci fermieri din județul Cluj, a pus bazele Frăției Bacilor Ardeleni, o asociație care are la bază conceptul de lanț scurt și al cărei parteneriat presupune colectarea laptelui de la membrii asociației și transformarea acestuia în brânzeturi artizanale ce sunt vândute direct către consumatori, fără intermediari, prin rețeaua de magazine Moldovan din județul Cluj.

Laptele este procesat în cadrul Atelierului de lapte, mică fabrică artizanală aflată la ferma din Mociu care are o capacitate de producție de 1500 litri de lapte pe zi. Sub eticheta Atelierul de lapte sunt produse, pe baza unor rețete tradiționale, uneori reinterpretate, și o gamă largă de brânzeturi din lapte proaspat de vacă și de oaie, precum telemea de vacă, de oaie și mixtă, brânză de burduf, cașcaval, cremă de brânză și rulade de brânza și șuncă.

Brânză telemea

Brânza telemea este unul dintre cele mai consumate produse și face parte din grupa brânzeturilor în saramură. Această grupă de brânzeturi se caracterizează printr-o tehnologie specifică de prelucrare a laptelui și de maturare-păstrare în saramură. Sistemul de păstrare în saramură asigură o durată lungă de conservare (pâna la 1 an), o caracteristică importantă atât din punct de vedere calitativ, cât și economic a acestor brânzeturi.

Brânză de burduf

Specialitate culinară din zona Transilvaniei, cea muntoasă în special, brânza de burduf este chiar și pentru români o delicatesă. Brânza de burduf este specific românească, iar modul de fabricare se cunoaște la noi din timpuri străvechi.

Denumirea de brânză de burduf provine de la ambalajul în care se prezintă, și anume burduful din piele de oaie. Aceste sortimente de brânzeturi se fabrică din caș de vacă sau de oaie care, după maturare sunt prelucrate (mărunțire, pastificare și sărare), fiind apoi introduse în diferite tipuri de ambalaje specifice sortimentului de brânză fabricat, unde maturează în continuare.

Prospețimea și aroma deosebită a brânzei de burduf sunt foarte apreciate de turiștii care vizitează satele românești. Acest sortiment de brânză se consumă în preparate tradiționale, de multe ori împreună cu mămăligă sau bulzul.

Specificitatea brânzei de burduf și a brânzei telemea produsă de firma Agro Cosm Fan a fost monitorizată pe parcursul unui an pentru identificarea amprentei specifice a acesteia.

În vederea identificării marcărilor de unicitate a brânzei de burduf și telemea s-a analizat amprenta izotopică a acesteia și conținutul de macroelemente și elemente esențiale. Astfel, s-a putut evidenția o amprentă izotopică specifică a cazeinei extrase din brânză, ceea ce reprezintă un element de siguranță și diferențiere a brânzeturilor produse de firma Agro Cosm Fan. Valoarea izotopică a cazeinei reflectă aportul porumbului în dieta animalelor.

În cazul brânzeturilor analizate s-a identificat porumbul ca o componentă importantă a hranei animalelor, confirmând astfel faptul că furajarea animalelor s-a făcut pe baza cerealelor produse în zona Transilvaniei. Comparând valorile δ¹³C ale cazeinei provenite de la cele două tipuri de brânză, putem afirma că laptele, materie primă, a avut aceeași origine.

Astfel de rezultate sunt foarte importante pentru anumite produse tipice, cărora li se poate atribui zona de proveniență și care în viitor pot fi înregistrate în categoria “produse de origine controlată”. Consumatorii tind să acorde o importanță mai mare calității decât cantității unui produs alimentar, iar beneficiile pentru economia locală pot să crească prin promovarea produselor care prezintă anumite caracteristici.

De asemenea, valorile medii ale concentrațiilor elementelor esențiale cupru (Cu) și zinc (Zn) sunt similare cu cele ale datelor raportate pentru brânzeturile cu specific montan din Italia. Brânzeturile produse de firma Agro Cosm Fan s-au remarcat printr-un conținut echilibrat și constant de seleniu (Se). Concentrația de mangan (Mn), aferentă atât brânzei telemea, cât și celei de burduf, reflectă amprenta specifică a solului din Transilvania. Astfel, amprenta izotopică a carbonului (C) din cazeina extrasă din brânză, alături de conținutul de Mn conferă o caracteristică importantă a acestor brânzeturi ce permite identificarea lor în raport cu alte sortimente similare.

Din punct de vedere calitativ, s-a observat că toate metalele cu potențial toxic arsen (As), cadmiu (Cd), plumb (Pb) au avut concentrații mult mai mici decât limita prevăzută prin legislația în vigoare.

În ceea ce privește conținutul de reziduuri de pesticide, acesta este mai mic comparativ cu limitele maxime de reziduuri de pesticide (MRL) stabilite de Uniunea Europeană (UE) pentru brânzeturi. Conținutul maxim de reziduu de pesticide determinat pe parcursul întregului an de monitorizare în probele de brânză telemea și respectiv de brânză de burduf a fost de 23 și 26 % d-BHC din limita maximă admisă de legislația UE (20 mg/kg pentru δ-BHC). Referitor la conținutul maxim de 4,4’-DDE acesta este de 11.5 % în brânza telemea și, respectiv, de 21 % în brânza de burduf din limita maximă admisă de legislația UE pentru 4,4’-DDE (50 mg/kg).